Reducerea consumului de gaze din Uniunea Europeană (UE) și reorientarea statelor membre către furnizori alternativi, în special de gaz natural lichefiat (GNL) a condus la o prăbușire a cererii occidentale de gaz rusesc, ceea ce a forțat producătorii din Rusia să-și reducă producția cu 10% în primul trimestru al acestui an, lider al scăderilor fiind gigantul monopolist Gazprom, cu 18%.
Republica Cehă nu mai depinde de gazele naturale rusești după ce și-a redus radical importurile în ultimul an, de când Moscova a invadat Ucraina, informează duminică dpa.
După cum a relatat Profit.ro, cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale între ele privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta, astfel încât Comisia Europeană a pregătit un proiect de reguli obligatorii de solidaritate care se vor aplica în astfel de situații de criză.
Luna trecută, Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, s-a plâns că cei mai mulți dintre vecinii săi nu vor să încheie înțelegeri bilaterale de solidaritate, în principal pentru că nu vor să fie nevoiți să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți, în situații de criză.
Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat duminică că planurile de a limita prețul exporturilor de gaze rusești ar duce la oprirea livrărilor, reluând o amenințare similară a președintelui Vladimir Putin.
Ultimul gazoduct rusesc construit înainte de începerea conflictului din Ucraina, Turk Stream, prin care inclusiv România importă gaz rusesc, ar putea rămâne singurul gazoduct prin care Gazprom ar putea livra gaze către Europa. După avariile înregistrate în această săptămână la Nord Stream, care oricum nu funcționa, și închiderea de mai mult timp a gazoductului Yamal, Gazprom a avertizat marți seară compania de stat ucraineană Naftogaz despre posibilele consecințe ale deschiderii unei proceduri de arbitraj internațional ca urmare a unei dispute privind plata tranzitului de gaz rusesc.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale nu va rezolva criza energetică a Europei, a declarat Jonas Gahr Stoere, premierul Norvegiei, țară care a luat locul Rusiei în topul furnizorilor de gaze ai Bătrânului Continent.
Marea Britanie va opri livrările de gaze naturale către Europa în cazul în care se va confrunta cu o penurie energetică majoră, potrivit unui plan de urgență al Londrei. În prezent, UE importă masiv gaze din UK pentru a-și umple în proporție cât mai mare depozitele subterane de înmagazinare până la venirea iernii, în condițiile spectrului întreruperii exporturilor din Rusia.
Anunțul Gazprom privind reducerea cu încă o treime a livrărilor de gaz spre Europa prin gazoductul Nord Stream, la 67 milioane de metri cubi pe zi, după ce miercuri micșorase cantitatea de la 167 la 100 milioane metri cubi pe zi, a provocat o explozie a prețurilor pe piața europeană. Prețul gazului natural de referință pe această piață, cel tranzacționat pe bursa olandeză TTF, a crescut joi dimineață cu încă 11%, la 130 euro/MWh, după ce miercuri se majorase cu 24%. Efectele s-au simțit și pe piața autohtonă, prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) majorându-se miercuri cu 12%,
Uniunea Europeană și Rusia se află pe lungimi de undă diferite nu numai pe tema războiului din Ucraina, ci și a predicțiilor privind viitoarea evoluție a prețurilor gazelor în viitorul apropiat și mediu. Ambele tabere par a-și baza strategiile economice pe cele mai pesimiste scenarii din punctul lor de vedere: dacă UE consideră că prețurile vor rămâne la un nivel ridicat până în 2025, guvernul rus anticipează o scădere a acestora cu două treimi până în același an.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a anunțat că este nevoit să stopeze tranzitul de gaze rusești destinate consumatorilor europeni printr-unul din punctele de interconectare de la granița cu Federația Rusă, aflat în regiunea Luhansk din estul țării, acuzând trupele ruse de ocupație că au afectat procesele tehnologice ale instalațiilor sale din zona respectivului punct, inclusiv prin deturnarea unor cantități de gaze din fluxurile aflate în tranzit spre UE.
Gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom a suspendat livrările către Polonia prin conducta Yamal după ce Guvernul de la Varșovia a refuzat să plătească gazele în ruble, scriu Reuters și Bloomberg, care citează presa poloneză.
Planul de eliminare graduală a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia include majorarea achizițiilor europene de GNL cu 50 miliarde metri cubi pe an. Foarte recent, SUA și Uniunea Europeană au anunțat un acord în baza căruia americanii s-au angajat să asigure livrarea în Europa a unei cantități suplimentare de cel puțin 15 miliarde metri cubi de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg.
Consumul de gaze din Rusia se află la un nivel record, dar Moscova este gata să crească livrările în Europa, dacă i se va solicita acest lucru, a declarat sâmbătă vicepremierul Alexandr Novak.
Gazprom estimează că în 2021 va obține pe gazele exportate în Europa un preț mediu de 200-209 euro pe mia de metri cubi (euro/1000 mc), cu 50-56% peste prețul de 134 euro/1000 mc realizat în 2020, însă neagă faptul că această majorare este rezultatul întârzierii cu care a început injectarea de gaze în depozitele europene.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
SUA și-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus Nord Stream 2, susținut de Berlin și Paris, amenințând în formă scrisă cu sancțiuni companiile germane implicate, informează duminică AFP.
România va juca un rol important anul viitor, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în demersurile de revizuire a Directivei UE privind gazele naturale în sensul aplicării integrale a reglementărilor europene unor proiecte de gazoducte care nu se află integral pe teritoriul Uniunii și pornesc din afara acesteia, cum ar fi Nord Stream 2 și TurkStream, dezvoltate de gigantul rus de stat Gazprom, a declarat recent ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.
Reclamanții susțin că aceste companii exportă în Europa la prețuri de dumping, mult mai reduse decât cele practicate pe piețele lor interne. În plângere se arătă că producătorii de îngrășăminte chimice ruși și americani beneficiază de prețuri avantajoase la gaze naturale, în condițiile în care această materie primă are o pondere de peste 17% în totalul costurilor industriei.
Vânzările de gaze în UE și Turcia ale companiei la care statul rus deține peste 50% din acțiuni s-au majorat cu 6% în perioada ianuarie-iunie 2018, față de intervalul similar din 2017, la 101 miliarde metri cubi, cota de piață a Gazprom în Europa sărind de o treime și ajungând la 34%.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.